Let’s Do It, Romania! a lansat în acest an un concurs național de artă ecologică și a încurajat elevi și studenți din toată țara să creeze opere de artă din materiale reciclabile. Aproximativ 5,000 de copii, adolescenți și tineri au spus da acestei provocări și au îmbinat imaginația și creativitatea cu responsabilitatea față de mediu. Concursul, denumit Trash Art, face parte din programul educațional Doers School, inițiat de cea mai mare mișcare socială din România. Elevi și studenți din licee și facultăți de artă, care nu fac parte din Doers School, și-au dorit să participe la acest concurs cu propriile viziuni. Tema a fost ,,Dacă deșeurile ar prinde viață”. Iată cum au interpretat și transpus această temă studenții de la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași.

Gardianul adâncurilor – Speranța care luminează în întuneric, o instalație luminoasă din resturi de plastic, ziare, carton, PVC și scoici

Roberta a dat o nouă viață deșeurilor, inspirată de creaturile marine din adâncuri care își generează propria lumină în întuneric. Lampa pe care a realizat-o reprezintă capacitatea de adaptare a naturii, precum și un apel la conștientizarea oamenilor asupra deșeurilor pe care le lasă în urmă și efectele distrugătoare ale acestora

,,În adâncurile neexplorate ale oceanelor, acolo unde întunericul pare absolut, există creaturi care nu se tem de lipsa soarelui; ele își creează propria lumină. Inspirată de această reziliență fascinantă, lampa intitulată „Gardianul adâncurilor” sugerează o reconversie a deșeurilor într-un simbol al vieții – peștele” povestește Roberta.

Studenta a mărturisit că lumina emanată de Gardian este, în esență, speranță și un apel vizual, tăcut și puternic, pentru păstrarea apelor curate și protejarea biodiversității. Mesajul ei este simplu și profund. Chiar ea spune: ,,Suntem legați de misterul adâncurilor prin fire invizibile de responsabilitate, iar această lucrare de artă realizată din materiale reciclabile ne reamintește constant că echilibrul planetei depinde de grija noastră”.

Roberta a tăiat komacell și a termoforat toate piesele cu un feon industrial, clești și bucăți din lemn. Toate elementele sunt legate cu un colier din plastic, iar aripile și coada peștelui sunt făcute din folie de PVC și cusute cu mașina. Studenta a folosit resturi de hârtie, ziare și materiale plastice, pe care le-a fixat cu scoici. Pentru a reda efectul vizual al apei, a lipit resturi de pungi și folii albastre.

,,Această lampă nu este doar o piesă de design, ci o dovadă a capacității de adaptare a ecosistemelor acvatice. Ea demonstrează că frumusețea poate renaște din umbră prin creativitate. Proiectul propune o transformare radicală: deșeurile uitate sunt preschimbate în simboluri de virtute, oferind o a doua șansă materiei și un nou sens sustenabilității. Gardianul Adâncurilor nu este doar o sursă de lumină, ci o promisiune: aceea de a transforma reziduurile în miracole și nepăsarea în protecție” declară Roberta.

Lucrarea ei a câștigat locul 1 la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași pentru concursul Trash Art, lansat de Let’s Do It, Romania!. Pe locul 2 a fost aleasă opera ,,Echilibru”, creată de Elena.

2. Echilibru – O sculptură manifest împotriva supraconsumului și a industriei fast-fashion, o sculptură realizată din lemn, poliester, hârtie reciclată, metal, haine uzate și o oglindă

Elena e conștientă că oamenii cumpără lucruri de care nu au cu adevărat nevoie și care, în timp, devin inutile. Recunoaște că inclusiv ea mai face asta. Astfel i-a venit ideea de a atrage atenția asupra fenomenului de overconsumption și a efectelor sale negative atât asupra mediului, cât și asupra consumatorilor. A creat, spune ea, o sculptură sau un suport pentru bijuterii din materiale reciclabile, haine și bijuterii cumpărate chiar de ea din magazine de fast-fashion, pe care le-a purtat de câteva ori, apoi nu au mai fost bune din cauza calității slabe a materialelor.

,,Această idee este sugerată prin contrastul dintre aparență și material: deși sculptura are un aspect relativ elegant, ea este realizată din deșeuri. Prin această lucrare încerc să transmit faptul că îmbrăcămintea și accesoriile produse în masă sunt adesea de o calitate atât de scăzută încât, indiferent de câtă grijă le acordăm, ajung inevitabil să fie aruncate. În spatele acestui ciclu se află nu doar cantități uriașe de deșeuri, ci și risipă de resurse, poluare și exploatarea forței de muncă din zone defavorizate” spune Elena.  

Tânăra mărturisește că lucrarea, intitulată Echilibru, este inclusiv un gest de conștientizare personală, care a făcut-o să reflecteze mai atent asupra propriilor alegeri și asupra responsabilității pe care o are ca și consumator.

,,Prin acest proiect, îmi doresc să transmit mai departe ideea că un stil de viață mai echilibrat este posibil și necesar. Cred cu tărie că „mai puțin, dar mai calitativ” ar trebui să devină un principiu esențial pentru generațiile viitoare” își încheie Elena prezentarea lucrării.

Studenta a folosit un dreptunghi și un cilindru din lemn, pentru a crea structura suportului de bijuterii. A înșurubat aripile de metal și a sculptat corpul, fața și urechile din poliester și a nivelat totul cu hârtie. Tot din hârtie a realizat și părul spiridușii. La final, a pictat sculptura în două tonuri de verde, cu vopsea acrilică și a așezat-o pe tava din oglindă aurie.

3. Șah mat poluării – locul în care fiecare mutare are o consecință asupra planetei, realizat din textile, plastic (PET-uri, paie), lemn de balsa, aluminiu, plută, hârtie și carton

Andreea a creat un joc conceptual, îndrăgit de milioane de oameni, pentru a propune o reflecție asupra consumului și a consecințelor invizibile ale alegerilor pe care le facem. Astfel, o tablă de șah devine un spațiu simbolic, în care fiecare piesă, realizată din materiale aruncate, nu mai reprezintă doar o strategie de joc, ci o decizie cu impact asupra mediului și, implicit, a vieții fiecăruia dintre noi.

,,Regele, construit din lemn, întruchipează natura, elementul esențial care trebuie protejat. În jurul său, piesele construite din materiale reziduale conturează un sistem dezechilibrat, dominat de consum și înlocuire rapidă. Pionii din plastic, numeroși și ușor de sacrificat, reflectă producția de masă și banalizarea deșeurilor. Regina, realizată din paie de plastic, traversează liber tabla, sugerând extinderea necontrolată a poluării” povestește Andreea.

În acest context, spune tânăra, jocul nu mai este despre câștig, ci despre responsabilitate.

,,Tabla de joc devine o metaforă a Pământului: un teritoriu limitat, construit din resurse reale, asupra căruia acționăm constant, uneori fără conștientizarea consecințelor. Fiecare mutare devine o formă de intervenție, iar fiecare sacrificiu, o pierdere care nu poate fi ignorată.”

Tabla de șah este construită din OSB, bețe de frigărui și doze de aluminiu. Tura, realizată din dop de plută, face trimitere la consumul de alcool și la deșeurile generate în contexte sociale. Nebunii, din hârtie și carton, reflectă utilizarea și aruncarea în masă a acestor materiale. Caii, realizați din textile, sugerează risipa din industria vestimentară, unde hainele sunt frecvent aruncate după uzură sau din motive de stil.

,,Ai făcut o mutare…sau ai produs o consecință?” întreabă Andreea la finalul prezentării lucrării.

Aceste trei opere de artă extraordinare demonstrează că deșeurile colectate selectiv nu sunt gunoaie, ci resurse prețioase. Prin imaginație, creativitate, tehnici complexe și mesaje simple, dar profunde, precum și un spirit civic și critic extrem de dezvoltat, studenții ne provoacă să privim cu atenție propriul comportament de consum.

Toate lucrările din concursul național Trash Art au fost analizate și votate de un juriu. Acestea sunt în patrimoniul „Let’s Do It, Romania!” și vor continua să educe publicul în viitoarele campanii ecologice.

Felicitări tinerilor artiști pentru viziune și implicare! 💚